Cultura Traditionala II

"Păştenii", "Prăgşorul", "Statul la vase", "Pomeana copiilor", "Fugăritul mirelui" sunt obiceiuri de Paşte păstrate în Alba. Cel mai vechi, "Statul la vase", presupune ca tinerii căsătoriţi în ultimul an să se îmbrace în haine de nuntă şi să stea la mese în curtea bisericii, unde primesc în dar vase Unul dintre obiceiurile mai noi din judeţul Alba se păstrează de aproape 70 de ani la Vinerea, localitate aparţinătoare oraşului Cugir. Denumit "Păştenii", obiceiul a fost iniţiat de unul dintre foştii preoţi ai satului şi presupune ca toată cheltuiala pentru pregătirea Paştelui să fie suportată de localnicii care au împlinit sau împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani. Preotul ortodox din Vinerea, Mircea Moşneag, povesteşte că localnicii în vârstă de 60 de ani sunt numiţi "păşteni" şi oferă vinul, cumpără lumânări, pâine, iar toate acestea sunt duse la casa unuia dintre păşteni. În Joia Mare, este organizată o procesiune religioasă la care participă sătenii îmbrăcaţi în costume populare şi preotul, care merg la casa păşteanului, unde se oficiază o slujbă şi se iau pâinea, vinul şi lumânările, sunt puse în desagi şi duse la biserică pentru fi folosite la slujba de Înviere. Localnicii din Vinerea spun că obiceiul a devenit nelipsit şi în fiecare an "păştenii" se întrec care să organizeze mai bine "Paştile".

sursa În schimb, unul dintre cele mai vechi obiceiuri, atestat etnografic în jurul anului 1750, se păstrează în zona Munţilor Apuseni, în localitatea Bistra, cea mai mare comună, ca întindere, din Europa. Obiceiul, denumit "Toaca Paştilor" sau "Prăgşorul", începea din Joia Mare, când feciorii satului mergeau în pădure, căutau un lemn de paltin cu rezonanţă şi făceau o toacă, pe care mai apoi o atârnau în curtea bisericii din localitate. Bătrânii din Bistra povestesc că acum obiceiul s-a modificat puţin, astfel încât toaca este adusă din turla bisericii şi atârnată de un par, urmând ca apoi să fie bătută şi păzită de 12 tineri necăsătoriţi, numiţi "crai". În Vinerea Mare, tinerii, după ce s-au spovedit şi s-au împărtăşit, instalează toaca în curtea bisericii şi încep organizarea pazei, amplasând şi nişte ţevi speciale "de puşcat", un fel de artificii artizanale. "Craii" bat toaca şi puşcă din ţevi până luni dimineaţă, perioadă în care, dacă toaca este furată, trebuie să o răscumpere de la hoţi şi totodată să suporte organizarea balului din a doua zi de Paşte. De asemenea, în noaptea de Înviere "Mormântul Domnului" este păzit simbolic de "crai", garda schimbându-se de mai multe ori în timpul nopţii. Duminică seară, în ziua de Paşte, este ales în curtea bisericii "primul crai", care, după tradiţie, este feciorul ce urmează să se căsătorească în acel an. După trei nopţi în care au păzit toaca, luni, craii schimbă uniformele militare cu straie populare şi, însoţiţi de un taraf, cutreieră localitatea, din casă în casă, strigând "Hop, hop, hop, vivat". Primesc bani şi ouă de la săteni şi invită fetele la balul "Prăgşorului". Ei aleg totodată şi "prima crăiasă", care, împreună cu primul crai, va juca primul joc la balul de "Prăgşor". Balul este organizat din banii tuturor sătenilor. Primarul comunei Bistra, Traian Gligor, spune că obiceiul ar fi fost adus în zonă în jurul anului 1750, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, originar din Bistra, iar în prezent tradiţia se păstrează prin implicarea comună a celor două biserici, ortodoxă şi greco-catolică. Obiceiul de la Bistra are şi o continuare în Duminica Tomii, prima de după praznicul Învierii Domnului, când are loc "Prăgşorul Mic". sursa

sursa articol