"Omul se naste idealist si naiv, cu o parere buna de oameni.Zac in simturile lui fragezimi inuizabile
si capacitati de buna-credinta, pe care nici o deceptie nu ajunge sa le stirbeasca.El sovaie sa traga la
raspundere omul, si-l face animal, ca sa scuze moralul si sa se mai poata increde in el.
Omul-om nu vrea sa rataceasca singur, imprejurul lumii, are nevoie de tovarasi: tovarasii-l mint,
ucenicii-l fura, prietenii-l necinstesc.Porcul isi pastreaza firea si caracterul fara sa si le izmeneasca,
magarul e un om de treaba, sarpele a fost numai in metafora incalzit la san.Animalul nu iese din
personalitatea lui ca sa ti se faca placut, amabilitatile perfide il dezonoreaza: viu ori ucis,
mangaiat sau batut, el ramane el.Singur omul cunoaste si exploateaza trecerea dintr-o clasificare
intr-alta si prefacatoria.Onest e doar dobitocul - si semenul lui omul-om. Tudor Arghezi - Sunetul dinlauntru"
sâmbătă, 27 martie 2010
joi, 25 martie 2010
marți, 23 martie 2010
luni, 22 martie 2010
si totul se cicleaza din nou si din nou si din nou,...
"In ordinea politica a unui popor, orice legiuire sau institutie noua trebuie sa continue si sa lumineze pe cat posibil legamintele de traditie si de morala pe care poporul le practica in mod inconstient.O lege buna este o lege pe jumatate acceptata.Cand legea nu continua legamintele in care crede poporul, atunci oricat de logic ar fi ea formulata, ramane in aer;nimeni nu o practica.Supusenia la o lege numai prin constrangere, este pentru cel ce guverneaza o curata iluzie, cum au avut in deajuns ocazie sa se convinga guvernantii nostrii.C.Radulescu-Motru"
duminică, 21 martie 2010
joi, 18 martie 2010
luni, 15 martie 2010
sâmbătă, 13 martie 2010
vineri, 12 martie 2010
marți, 9 martie 2010
luni, 8 martie 2010
duminică, 7 martie 2010
"In mai putin de un secol, n'a fost reforma politica, sau economica; n'a fost idee filosofica sau ideal de vieata; n'au fost programe, care sa fi pretins ca realizeaza progresul culturii omenesti, sub o forma oarecare, care sa nu fi fost cunoscute si sa nu aiba chiar adepti in Romania.Cu sufletul deschis la orice sugestine din afara, Romanul secolului al XIX-lea ajunsese sa imprumute creatiunile spirituale ca pe niste vestminte la moda, sub sugestia:slavona, ruseasca, franceza sau germana.
Asa a fost in intreaga Europa.In adevar, asa a fost in intreaga Europa.Daca nu a fost o scuza, aceasta a fost explicarea in tot cazul a atitudinii sufletului romanesc.Secolul al XIX-lea facuse din Europa continentul diletantismului spiritual. Popoarele ei se intreceau in a-si construi viitorul dupa inspiratia momentului.De aceea intre ele au si circulat in tot acest secol cele mai capricioase curente de spiritualitate.Un fel de val-vartej fara precedent.Nici un popor cu spiritualitatea lui caracteristica; destul ca una sa prinda aripi intr-un loc, pentru ca ea sa se inalte si sa sboare peste toate granitele.Secolul al XIX-lea ne'a obisnuit cu spiritualitatea fara radacini in vieata popoarelor."
C. Radulescu Motru - "Romanismul -Catehismul unei noi spiritualitati"
Asa a fost in intreaga Europa.In adevar, asa a fost in intreaga Europa.Daca nu a fost o scuza, aceasta a fost explicarea in tot cazul a atitudinii sufletului romanesc.Secolul al XIX-lea facuse din Europa continentul diletantismului spiritual. Popoarele ei se intreceau in a-si construi viitorul dupa inspiratia momentului.De aceea intre ele au si circulat in tot acest secol cele mai capricioase curente de spiritualitate.Un fel de val-vartej fara precedent.Nici un popor cu spiritualitatea lui caracteristica; destul ca una sa prinda aripi intr-un loc, pentru ca ea sa se inalte si sa sboare peste toate granitele.Secolul al XIX-lea ne'a obisnuit cu spiritualitatea fara radacini in vieata popoarelor."
C. Radulescu Motru - "Romanismul -Catehismul unei noi spiritualitati"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)