Ursul de la Darmanesti

Delta Dunarii documentar part1

Despre bivoli...de la noi..

Ultimii bivoli(Documentar)

Vezi mai multe video din cultura

Piatra Neamt time lapse

Tiparituri romanesti si circulatia lor in sec XVI-XVII.partea I

Pentru a reconstitui viaţa culturală a populaţiei din zona superioară a Văii Mureşului, sub aspectul prezenţei şi circulaţiei vechilor tipărituri româneşti pe parcursul a mai bine de trei secole (1508 – 1830), este necesar să facem câteva precizări de ordin istoric, care se încadrează în ansamblul dezvoltării societăţii feudale transilvănene, ajunsă la maturitate, şi în condiţiile apariţiei primelor manifestări care anunţă epoca modernă. Evoluţia societăţii în Transilvania acestei perioade, caracterizată prin prefacerile adânci în domeniul social-economic şi politic, este oglindită corespunzător în viaţa spirituală atât în ceea ce priveşte scăderile, cât şi realizările comunităţii umane. Epoca este în acelaşi timp frământată de puternice contradicţii sociale antagonice între masele producătoare de bunuri şi minoritatea feudală cât şi de mişcările populaţiei româneşti asuprite social, politic şi naţional. Înţelegerea din septembrie 1437, cunoscută sub denumirea de Unio Trium Nationum, ca şi prevederile Tripartitum-ului lui Verböczi rămân veritabile instrumente de îngrădire a celor mai elementare şi umane drepturi ale populaţiei româneşti, situaţie care îşi perpetuează influenţa în viaţa politică şi în mentalitatea clasei conducătoare feudale (nobilimea) până în epoca modernă. În această perioadă de timp devine tot mai evident că alcătuirea celor trei ţări române, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, este rezultatul unei politici arbitrare de menţinere a dominaţiei feudale. Timpurile au dovedit că acele bariere artificiale impuse Ţărilor Române au fost formale. Unitatea poporului român s-a manifestat permanent prin conştiinţa de origine şi de limbă, prin schimburile permanente de valori materiale şi spirituale. Graniţele dintre ele au fost infirmate şi de tendinţele permanente ale acestui neam sau ale unor conducători politici de a conlucra şi de a forma un front comun în faţa primejdiilor externe. Tendinţele de unitate politică manifestate în diferite ocazii şi la anumite niveluri se fundamentau pe conştiinţa înrădăcinată a originii comune a poporului român. Transilvania îşi are aportul său în procesul de omogenizare şi întrepătrundere, de strângere a legăturilor de orice natură a populaţiei româneşti de pe o parte şi cealaltă a Carpaţilor. Oraşe libere regeşti ca Braşovul, Sibiul, Clujul, Bistriţa, Târgu-Mureşul ş.a. devin adevărate centre de tranzit comercial pentru Ţările Române. Schimbul de mărfuri a constituit şi un bun prilej de vehiculare a ideilor politice şi culturale între români, de solidaritate şi acţiune. Acest lucru devine şi mai evident după 1541, când Transilvania, devenită principat autonom, îşi orientează cu precădere legăturile şi planurile sale politice cu celelalte două ţări române, atât în viaţa politică, cât şi în cea economică şi culturală. Aceste tendinţe fireşti îndreptate spre unitatea celor trei ţări române „pot fi socotite drept premise ale încercărilor de a le uni sub o singură cârmuire politică”, fapt de altfel realizat în mod magistral prin Viteazul, în anul 1600. Această faptă politică va călăuzi, pentru multă vreme, intenţiile conducătorilor politici dintr-o ţară românească sau alta, manifestate prin înţelegeri şi tratate politice, prin ideea permanentă de a reînvia un regat al Daciei, aşa cum năzuia Radu Mihnea în Ţara Românească, Gabriel Bethlen în Transilvania, iar mai târziu, Matei Basarab, Vasile Lupu şi Gheorghe Rakoczi.

Dimitrie Poptamas "Prezenta si circulatia vechilor tiparituri romanesti in zona superioara a vaii muresului" Ed. Nico. Tg. Mures 2008

De ce iubesti Romania.Afise.

Un roman salveaza 180 de milioane de oameni zilnic: Nicolae Paulescu. Un roman face posibil ca 1 miliard si jumatate de oameni sa zboare in fiecare an: Henri Coanda. Un alt roman a pus bazele ciberneticii in 1941: Stefan Odobleja. Si altii, si altii…

mai multe de la sursa