Martea de documentare.Sociologie.Vrajitoare reportaj.

Echappees Belles.Romania tv5.

Transalpina

Cuviosul Paisie (Olaru) Duhovnicul

timelapsee HDR

Muzica lemnului. Bucovina - Partea 1 [Lumea de Aproape - TVR]

Iuliu Maniu 1918.Transilvania.

În vara anului 1915, iunie, împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, a fost de părere că Franţa numai aşa putea fi bătută, dacă România intră în războiul mondial de partea Puterilor Centrale, ceea ce l-a determinat să îl trimită la Viena pe deputatul catolic Mathias Ersberger, pentru a discuta, în acest scop, cu reprezentanţii românilor ardeleni.

mai multe de la sursa

Fonta romaneasca direct din Hunedoara.

La o cautare pe Google dupa "Gheorghe Panculescu", in limba romana, obtii 272 de rezultate.

La o cautare dupa "Turnul Eiffel", numarul acestora urca la 62.700. Putina lume stie ca intre simbolul Parisului si romanul Panculescu exista o stransa legatura.

mai multe

In asteptarea Iernii.

Olimpiade Internationale III.

Alexandru Sava, Tudor Balan si Vlad Bacauanu au obtinut medalii de argint la
Editia 43 a Olimpiadei Internationale de Chimie, in timp ce Serafim Buiucli din Moldova si George Sivian Baltac din Romania au obtinut medalii de bronz.

Olimpiade Internationale II.

În perioada 3-6 noiembrie 2011 s-a desfăşurat la Chişinău Concursul Internaţional de Fizică "Sergiu Rădăuţanu". Elevii participanţi de la C. N. "Emil Racoviţă" s-au întors cu rezultate extraordinare: Camelia Diaconu a obţinut medalie de aur absolut, fiind ocupanta locului I, Verdeş Miruna a obţinut medalie de aur, iar Coca Andrei Bogdan a obţinut medalie de bronz. Cei trei elevi sunt în clasa a IX-a A şi sunt coordonaţi de prof. Seryl Talpalaru.

sursa

Olimpiade Internationale I

Studenti romani au obtinut o medalie de aur si trei de bronz la IESO Olimpiada Internationala de Stiintele Pamantului 2011 in perioada 5-14 septembrie.

The IESO is an annual competition for secondary school students (students not older than 18 years old on July the 1st of the year of the Olympiad). The students have to test their skills in all major areas of Earth sciences, including geology, geophysics, meteorology, oceanography, terrestrial astronomy and environmental sciences. The theoretical examination includes problems which are supposed to measure the participants’ knowledge and understanding of Earth science areas. The practical examination consists of tasks which are designed to assess participants’ abilities to carry out scientific investigations in earth science inquiries. The examinations are prepared by specialists in Earth sciences and Earth science education, who also provide solutions and evaluation guidelines. Each delegation is composed of 4 students and 2 supervisors. The latter must be specialists in Earth science and Earth science education and capable of serving as members of the International Jury. The official language of IESO is English; however, the supervisors may translate the written examinations and related materials into to the participants’ native language.

sursa

Mircea Eliade Interviu documentar.Partile 1- 4.

Muntii Caliman.Turism arhaic.

Misterioasa potecă a celor “12 Apostoli” din Munţii Călimani

8 iunie 2011

Naţional, Prima pagină, Realităţi economice, Top CĂLĂTORII, turism
- Poteca tematică 12 Apostoli din Parcul Naţional Călimani a fost selectată printre cele mai frumoase 7 astfel de poteci din România. Aceasta va fi inclusă într-o broşură de prezentare a celor mai bune astfel de poteci din România şi va fi promovată la Târgul de Turism al României 2011, ediţia de toamnă, ce se va desfăşura în Bucureşti în perioada 03-06 noiembrie.



De-a lungul celor 11 km ale traseului tematic 12 Apostoli, pe turişti îi aşteaptă o excursie fascinantă prin păduri de molid şi păşuni subalpine, către una din cele mai frumoase destinaţii din Parcul Naţional Călimani, Rezervaţia 12 Apostoli. Rezervatia adaposteste mai multe figuri zoomorfe si antropomorfe, “sculptate” de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata.

Grupul de stânci ce formează rezervaţia cuprinde mai multe „sculpturi” fantastice ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud, a unui urs cu capul plecat, a unei femei ce aminteste silueta lui Nefertiti s.a. Printre acestea se remarca figura misterioasa a Mosului, ce prezinta trei fatete distincte, toate cu chip uman. Ineditul acestor stânci a provocat imaginaţia privitorilor, iar unii le-au asemănat cu megaliţii din Insula Paştelui. Cei 12 Apostoli, isi au originea in actiunea milenara de erodare a vantului si ploilor asupra rocilor vulcanice, neexcluzandu-se totusi nici varianta interventiei unor creatori stravechi de simboluri.

De sărbătoarea celor 12 Apostoli (29 iunie) localnicii urcă din zonele învecinate pentru a sărbători „Moşii din Călimani” cu originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului şi focului având ca temă principală cultul moşilor şi strămoşilor.

Celor care doresc sa vada cu propriii lor ochi “tarimul gigantilor” le propunem o vizita la aceasta rezervatie, avind ca punct de plecare Vatra Dornei, de unde pina la Gura Haitii mai sunt 28 de kilometri. Din Gura Haitii, se poate ajunge la Rezervatia 12 Apostoli prin Poiana Negri, pe la manastirea Apa Rece.

Calimanii, munti ce-si deapana legendele din perioade dacice si de pe vremea lui Pintea Haiducu, sunt cei mai masivi munti vulcanici din Romania.

Parcul National Calimani a fost constituit in anul 2000 cu o suprafata de peste 24 mii de hectare. Pe traseul tematic, se pot admira privelisti panoramice ale Muntilor Calimani, insiruite de-a lungul marginii celei mai mari caldere vulcanice din Europa.


Promovarea celor mai frumoase poteci din România

Nu mai puţin de 20 de astfel de poteci s-au înscris din toate colţurile ţării, unele mai frumoase şi mai interesante ca altele. În cadrul procesului de evaluare au fost avute în vedere 14 criterii, printre care grafica panourilor, lizibilitatea şi uşurinţa de înţelegere a textului, precum şi gama de servicii ecoturistice din zonă, implicarea comunităţii locale sau promovarea potecii pe plan local.

Bogdan Papuc, de la Asociaţia de Ecoturism din România (AER), a declarat: „În ultimii ani au apărut numeroase poteci tematice în ariile naturale protejate, însă de cele mai multe ori ele sunt promovate doar pe plan local sau regional. Astfel, scopul proiectului este să realizăm o promovare unitară la nivel naţional a celor mai frumoase poteci şi să le transmitem potenţialilor turişti că acestea reprezintă o modalitate inedită de descoperire a valorilor unei zone protejate.”

Celalalte poteci tematice selectate sunt din: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, Parcul Naţional Defileul Jiului, Geoparcul Dinozaurilor – Ţara Haţegului, Rezervaţia Naturală Râpa Roşie (Sebeş) şi Rezervaţia Naturală Piatra Şoimilor (Băile Tuşnad).

Aceste activităţi fac parte din cadrul proiectului „Potecile tematice: un instrument pentru natură”, finanţat de MOL România şi Fundaţia Pentru Parteneriat şi este implementat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER) în parteneriat cu Propark – Fundaţia pentru arii protejate, în perioada aprilie-octombrie 2011.

Potecile tematice fac parte din aşa-numita infrastructură de interpretare şi, de cele mai multe ori, apar sub forma unor panouri informative ce sunt instalate de-a lungul unei poteci de vizitare sau drumeţie. Panourile au o grafică placută şi abordează anumite subiecte ce sunt prezentate într-o manieră ce stârneşte interesul vizitatorilor.

Financiarul.ro

Jules Michelet - "Marele lor nume de ROMÂNI"

Şi tocmai pentru întregirea portretului acestui mare cărturar, prieten al românilor, fragmentelor ce urmează, calde, entuziaste chiar, dar ieşite fireşte dintr-o viziune idilică, ceea ce explică fireşte şi unele exagerări, le-au anticipat cuvintele sale de omagiu despre Nicolae Bălcescu după moartea acestuia:
„Era un erudit de prim ordin şi totuşi un spirit practic foarte net, foarte luminos. Ar fi fost marele istoric al ţării sale şi fără nici o îndoială unul din conducătorii ei cei mai înţelepţi. Şi acest sfat adresat poporului român : „Fiţi voi înşivă, nu imitaţi pe nimeni. Aveţi sub picioarele voastre izvoare de apă vie. Nu invidiaţi popoarele bătrâne, ci priviţi-l pe al vostru. Cu cât mai adânc veţi săpa, cu atât veţi vedea tâşnind mai mult viaţa.”
Virgil Cândea
Thomas Couture - Portretul lui Jules Michelet
Popoare din Occident, cultivând de atât de îndelungată vreme, departe de barbarie, artele păcii, păstraţi pururea o recunoscătoare amintire naţiunilor orientale care, aşezate la hotarele Europei, v-au acoperit şi v-au adăpostit de revărsarea tătarilor, de armiile turceşti […].
Popoarele acestea au oprit adeseori în loc barbarii, i-au hărţuit adesea. Învinse chiar şi tot vă erau de folos, tocind furia duşmanilor lui Dumnezeu prin suferinţele ce le îndurau.
Cum oare să numesc România? […] Opt milioane de oameni de aceeaşi limbă, de aceeaşi rasă, una din marile naţiuni ale lumii trecea neobservată. De ce? Într-asta stă chiar răul nefericirii lor; aflaţi în bătaia valurilor unei mări furioase, alcătuită din nenumărate popoare, stăpânii schimbându-se întruna, oboseau ochii celui ce-i urmărea, tulburându-i privirea cu aparenta lor mobilitate. Contemplându-le istoria te simţeai ameţit şi, asemenea călătorului care, stând pe malul Dunării şi privindu-i curgerea tumultoasă, ar dori să desluşească, să prindă, să numere fiece val revărsându-se peste alt val, apoi ostenit, descurajat, şi-ar întoarce privirea, deplângându-şi inutila sforţare.

Valurile de pe faţa apei se schimbă neîncetat, dar nu şi adâncul. România – de la Traian şi până în zilele noastre – a rămas credincioasă ei înşişi, statornică în geniul său originar. Popor născut pentru a suferi, natura l-a înzestrat cu două daruri ce-l fac să dăinuie: răbdarea, supleţea, făcând laolaltă ca, deşi îngenuncheat, să-şi înalţe necontenit fruntea. Nu asemuiţi această ţară cu monumentele romane, ori cu drumurile eterne ce-i brăzdează cuprinsul. Ci mai curând cu trăinicia şi mlădioasa rezistenţă a digurilor care înfruntă oceanul: din granit dacă ar fi fost, apele le-ar fi smuls.
Fondul acestei rezistenţe nu stă în sumbra acceptare a răului […]. Românul […] păstrează neştirbit tot ceea ce i-au lăsat străbunii: portul, moravurile, limba şi mai cu seamă marele lor nume de Români! Nobleţe prea bine dovedită. Limba lor e întru totul latină*. Laboriosul geniu al răbdătoarelor legiuni care-au împânzit lumea cu lucrările lor supravieţuieşte în această mare colonie a imperiului. Colonul italian s-a căsătorit cu fiica şi cu sora dunăreanului; dar elementul dintâi e cel predominant în acest amestec […]. Valahul are statornicia, îndărătnicia legiunilor antice.
Suferinţele neînchipuite ale acestui popor, mai ales asprele şi violentele schimbări care i-au zguduit soarta, n-au împiedicat câtuşi de puţin poezia sa să înflorească. În artă a zămislit suspine, melodii duioase de un farmec întristător. Ca orice popor de origine italiană, e sensibil la culoare. Bisericile, îndeosebi la românii transilvăneni, sunt toate zugrăvite de mâna meşterilor ţărani. Paturile le sunt de asemenea zugravite, precum şi şeile şi jugul vitelor. Lada pe care fata o aduce-n zestre, sumanul pe care singură şi-l împodobeşte, vădesc în motivele lor ornamentale asemănarea cea mai izbitoare cu vechile mozaicuri romane.
Dansurile sunt de asemeni romane, după cum jocurile sunt cele din antichitate. E un popor elegant, cu uşurinţă în exprimare şi care vorbeşte de minune. Nici o diferenţă de limbaj între ţăran şi omul cultivat; la drept vorbind, e ca şi în Italia – nu există popor de rând – sau, pentru cine susţine cu orice preţ că există, eleganţa şi distincţia se află mai cu seamă la ţară […].
Plăcuta lor ospitalitate întâmpină, caută, îndatorează străinul. În multe ţinuturi valahe există mişcătorul obicei de a se pune la marginea drumului vase pline cu apă pentru călătorul ce-ar putea trece. Intraţi în coliba aceasta. O femeie frumoasă, care toarce, vă iese în îmtâmpinare, vă dă bună ziua cu gingăşie în fermecătoarea ei limbă străveche. Lasă totul la o parte, se osteneşte, vă primeşte aşa cum ar face o fiică sau o soră întâmpinându-l pe fratele cel drag întors acasă. Dă fuga la făntână şi, după vechea datină, îţi aduce apă ne-ncepută** apă limpede de care nimeni nu s-a atins. După ce te-ai spălat pe mâini, îţi întinde un ştergar strălucitor, cusut cu fluturi de aur, pe care i-a lucrat pentru nuntă, pentru a împobobi gâtul celui iubit. Te îmbie cu tot ce are, cu smântâna cea mai bună, cu poamele păstrate pentru fiul care lipseşte […].
„Ah! dacă omul meu ar fi acasă, v-ar îndruma aşa cum trebuie; v-ar sluji de călăuză. Dar e departe, în munţi”. „De ce aşa departe?” „Vai! N-aş fi voit să spun… Stăpânul e tare hain; şi nu putem plăti darea, dacă nu mânăm vitele să pască departe, sus la munte, pe pământurile fără stăpân…Pe de-asupra a mai năvălit şi străinul, ne-a furat nutreţul; vaca, biata de ea, s-a hrănit peste iarnă cu scoarţa copacilor…Ne-au ucis boii; ca să arăm, a trebuit să tragem în jug chiar noi”.
Prea dureroasă poveste, atât de des întâmplată. Apăsătoare fatalitate!... Stăpânul s-a schimbat, dar nenorocirea nu. Pe vremuri, cirezi nenumărate, milioane de oi, de boi, treceau Dunărea drept tribut. Astăzi rămân în ţară, dar numai în folosul stăpânului. Cu ce s-a ales ţăranul din asta? Ordinea a păstruns în administraţie, fiscul numără mai bine…îl stoarce mai bine pe plugar. În dreptul ţăranului care nu putea să plătească, fiscul trecea pe registru : A fost supus la cazna ardeiului. Nenorocitul, pus pe plită, deasupra unui grătar încins şi acoperit cu ardei, era ţinut aşa douazeci de minute. Când se învineţea, i se zbârlea părul şi era aproape mort, era dat de-o parte, fiind socotit neplatnic sau, pentru a spune ca perceptorul : „Scuturat, tuns chilug şi stors până la piele”.***
Oameni aparţinând oricărei naţiuni, orice vederi aţi împărtăşi, citiţi frumoasa şi aleasa proclamaţie a revoluţiei valahe de la 1848; luaţi aminte la moderaţia de necrezut, la îndurarea de care a dat dovadă, la cruţarea cu care i-a îmbrăţişat pe toţi; ochii, sunt încredinţat, vi se vor umple de lacrimi, nu veţi putea ajunge până la capăt.
Dar revoluţia aceasta atât de blândă e adânc înrădăcinată. S-a întipărit în inima poporului şi nu va mai fi scoasă de acolo.

În româneşte de Angela Cismaş, Magazin istoric, anul VII, nr. 1 (70), ianuarie 1973

NOTĂ:
Fragmentele alese fac parte dintr-o lucrare publicată de Jules Michelet în 1853: Principatele dunărene. Doamna Rosetti. Alături de alte extrase din lucrările istoricului francez, ele vor vedea lumina tiparului, în versiunea romănească, în cadrul unui volum de Pagini alese, in curs de apariţie, la Editura Minerva (titlul şi subtitlurile aparţin redacţiei revistei Magazin istoric).

* Se vede limpede că românii sunt fraţii Italiei şi ai Franţei. O asemănare uimitoare e că multe din lunile calendarului valah au nume analoage celor din calendarul nostru republican. Mai se cheamă la ei florar; octombrie, brumărel, adică brumar cel mititel; noiembrie, brumar, adică brumar cel mare (n.a). În ce priveşte limba română sintaxa, morfologia, cuvintele de cea mai largă circulaţie sunt de origine latină. După cum sublinia şi acad. Al. Rosetti într-un recent interviu publicat în Magazin istoric, nr.10/1972, „structura limbii române este în esenţa ei latină” – n.r.
** În română în original.
*** Vezi şi articolul Birul în Magazin istoric. nr. 6,7,8/1972, precum şi nota Din istoria poliţiei, nr. 8/1972

Pietrele si povestile Daltei.

Biserici de lemn din zona Faget.Sambata.

Bisericile de lemn din zona Fagetului from Ilie Pintea on Vimeo.

Morile din Tara Motilor

Morile de pe Valea Almajului from Ilie Pintea on Vimeo.

Romanii si propria istorie

Istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, declara in urma cu aproape un secol marele istoric roman Nicolae Iorga. Un adevar cu valoare de postulat, daca luam in calcul zecile de mistificari care au avut ca subiect istoria romanilor, in special istoria formarii poporului roman, dupa retragerea aureliana din anul 271. In speranta ca putem aduce o raza de lumina asupra acelor evenimente tulburi care au marcat aproape un mileniu de istorie valaha, va invitam sa descoperiti, asa cum spunea si Iorga, o frantura de istorie, asa cum s-a intamplat cu adevarat.

mai multe la sursa

Reconstituirea platformei oceanice.3d.

drcatalinsandu.com

http://drcatalinsandu.com/

Pagini istorie.Protoistorie.

Ralph M. Rowlett este profesor la Facultatea de Antropologie a Universitatii Missouri, Columbia, SUA si participa, de 15 ani, la cercetari pe diverse situri arheologice din Romania

Studiile mele de arheologie neconventionala vizeaza, in special, preistoria europeana, deoarece acest segment al culturii umanitatii prezinta, la ora actuala, cele mai multe necunoscute. Paradoxal, civilizatiile clasice, a Egiptului antic si a Orientului Mijlociu, ba chiar civilizatiile azteca si incasa sunt mai accesibile decat civilizatia Europei preistorice. Totusi este clar ca cea mai mare parte a fundamentelor civilizatiei occidentale isi are obarsia in vechile culturi tribale, iar nu in civilizatiile Antichitatii, desi acestea din urma ne-au lasat mostenire vestigii arheologice impresionante.

La randul lor, studentii mei s-au aratat a fi foarte interesati de civilizatia Europei preistorice, deoarece studiul acesteia poate acoperi un gol in cunoasterea inventarului solutiilor umane legate de modul de a trai. Institutiile din America de Nord fac ca accesul la acest tip de informatii sa fie foarte dificil. De pilda, literatura de specialitate ofera, in engleza si in franceza, o multime de lucrari referitoare la provinciile romane de pe Valea Nilului si din Orientul Mijlociu; in schimb, despre provincii romane precum Iliria, Panonia si Moesia, din regiunea Balcanilor, nu se gaseste mai nimic.

Arheologia romana este in mod special interesanta deoarece contine elemente ce se regasesc in aproape toate partile Europei. Pe teritoriul Romaniei poti afla, prin intermediul arheologiei, informatii despre cea mai mare parte a preistoriei europene. Teritoriul Romaniei, situat in centrul geometric al continentului, a servit deseori drept pod intre Europa de est si cea de vest, intre Europa de nord si cea de sud. Teritoriul Romaniei actuale a fost, inca acum mai bine de 6.000 de ani, unul dintre primele locuri propice pentru expansiunea culturilor indo-europene, intemeiate pe migratii ample, explicabile prin folosirea cailor si a carutelor si care aveau o cultura ceramica bine dezvoltata. De aici, respectivele culturi s-au raspandit inspre Europa de Vest, spre Marea Mediterana, Orientul Mijlociu si Asia de Sud.


descopera.ro