duminică, 21 noiembrie 2010
vineri, 19 noiembrie 2010
Uruguay 1930
ca tot suntem printre singurele tari europene care au participat la primul campionat mondial de fotbal.niste imagini de arhiva
Istoria psihiatriei.prima parte.fragment
Omul s-a propulsat din caverne in cosmos si a propulsat istoria speciei sale prin psihismul sau, prin gandirea si munca sa.Dar, omul in sine a ramas acelasi: eroii tragediilor antice au preocupari la fel de "umane ca si eroii lui Shakespeare, ai lui Cehov sau ai lui Arthur Miller.Doua mii de ani au insemnat o clipa, o vesnicie sau nimic.
Omul, in intimitatea structurilor sale, in esenta naturii sale, nu s-a schimbat.Ceea c e s-a schimbat sunt posibilitatile sale, nu si esenta gandirii sale: atat Icar cat si Armstrong au vrut sa zboare; atat Arhimede, cat si Tiller au vrut sa se apere sau sa distruga; atat Spartacus cat si Che Guevara au vrut sa se elibereze; atat anonimul decorator al frescelor sahariene; cat si Tizian sau Renoir au dorit sa creeze frumosul; atat vechiul fluier, cat si moderna orga electronica produc tot sunetul muzicii; Alexandru Macedon si Napoleon desi despartiti de istorie prin doua mii de ani au fost manati de aceleasi ganduri; Nero vroia alta Roma, Hitler un nou Linz, Ceausescu un nou Bucuresti; articolele de podoaba si cosmetica gasite in sarcofage si produsele firmei Helena Rubinstein au acelasi scop; papirusurile egiptene, ca si cartea de fata - de asemenea.
Ceea ce pare sa se fi schimbat este tot ceea ce se afla in jurul omului, nu si omul; el se cauta pe el insusi intr-un decor mereu nou, pe care il creeaza, dar care la randul lui, il influenteaza.Preocupat prea mult de "cu ce se ocupa EL", omul inca nu stie "cine si ce este EL".
"Dictionar de eciclopedia in psihiatrie vol II.Editura Medicala Bucuresti 1988"
Omul, in intimitatea structurilor sale, in esenta naturii sale, nu s-a schimbat.Ceea c e s-a schimbat sunt posibilitatile sale, nu si esenta gandirii sale: atat Icar cat si Armstrong au vrut sa zboare; atat Arhimede, cat si Tiller au vrut sa se apere sau sa distruga; atat Spartacus cat si Che Guevara au vrut sa se elibereze; atat anonimul decorator al frescelor sahariene; cat si Tizian sau Renoir au dorit sa creeze frumosul; atat vechiul fluier, cat si moderna orga electronica produc tot sunetul muzicii; Alexandru Macedon si Napoleon desi despartiti de istorie prin doua mii de ani au fost manati de aceleasi ganduri; Nero vroia alta Roma, Hitler un nou Linz, Ceausescu un nou Bucuresti; articolele de podoaba si cosmetica gasite in sarcofage si produsele firmei Helena Rubinstein au acelasi scop; papirusurile egiptene, ca si cartea de fata - de asemenea.
Ceea ce pare sa se fi schimbat este tot ceea ce se afla in jurul omului, nu si omul; el se cauta pe el insusi intr-un decor mereu nou, pe care il creeaza, dar care la randul lui, il influenteaza.Preocupat prea mult de "cu ce se ocupa EL", omul inca nu stie "cine si ce este EL".
"Dictionar de eciclopedia in psihiatrie vol II.Editura Medicala Bucuresti 1988"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)