Nedeile. Despre „nedei“ se ştie că au avut un rol important în viaţa populaţiei româneşti din satele de munte cu aşezări risipite. Au contribuit la întreţinerea unităţii etnoculturale şi la întărirea legăturilor sociale dintr-un areal larg.
Erau totodată instituţii premaritale, cu importante atribuţii în iniţierea şi selecţia maritală, ducând la înrudirea şi întovărăşirea multor familii. Cât despre datele pentru ţinerea nedeilor, apreciate în popor drept „sfinte“, acestea au respectat principalele sărbători ale calendarului bisericesc ortodox din lunile de vară: 24 iunie (Sânziene), 29 iunie (Sf. Petru şi Pavel), 20 iulie (Sf. Ilie), 15 august (Sf. Maria) etc.
Târgul de fete de pe Muntele Găina. se desfăşura, an de an, în prima duminică după Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Pe Muntele Găina se adunau tineri şi gospodari din cele patru mari ţinuturi: Alba, Cluj, Bihor şi Zarand, cu scopul de a-şi desface aici minunatele produse meşteşugăreşti, ba chiar în speranţa că mulţi tineri îşi vor găsi, cu această ocazie, ursitul sau ursita.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, locuitorii din Munţii Apuseni urcau, de cu seară, pe platoul Găinei. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în partea de apus.
